Archive for 'Geografie'

Braconaj la capre negre în Parcul Defileul Jiului

Posted on September 18, 2008, under Geografie.

Mai multe exemplare protejate de lege au fost găsite în capcanele din rezervaţie

Fenomenul din Parcul Naţional Defileul Jiului este cu atât mai alarmant cu cât braconierii nu se mai tem nici de anii de închisoare pe care îi riscă.

Sute de capcane pentru prinderea animalelor sălbatice, în special a căpriorilor şi caprelor negre, au fost puse de către braconieri în Parcul Naţional Defileul Jiului.

Descoperirea a fost făcută acum două zile, în urma unei misiuni de patrulare prin parc, iar numărul extrem de mare de laţuri găsite i-au făcut pe pădurari să ceară ajutorul jandarmilor montani din Parâng, pentru a-i prinde pe braconieri.

„Am mai descoperit capcane sau laţuri ,cum mai sunt numite de braconieri, dar niciodată aşa de multe ca acum. Majoritatea sunt proaspete, în sensul că au fost întinse recent de către braconieri. Vom scotoci zona şi în perioada următoare împreună cu jandarmii montani. Demarăm acţiuni de amploare”, a declarat Dan Roşca, ranger în Parcul Naţional Defileul Jiului.

Capcane în puncte-cheie

În urma sesizării paznicilor rezervaţiei, jandarmii montani hunedoreni au efectuat ieri-dimineaţă o acţiune de prindere a braconierilor, dar şi pentru înlăturarea capcanelor. Împreună cu patru rangeri, jandarmii au descoperit şi înlăturat câteva zeci de capcane într-o singură oră, doar din zona Polatişte a rezervaţiei. „Pe o suprafaţă de circa o sută de metri pătraţi am găsit o mulţime de capcane.

Toate au fost puse în locuri strategice, adică pe potecile pe care caprele negre, animalele sălbatice în general, coboară. Nu au altă rută, iar pe fiecare potecă erau câte două sau trei capcane puse în punctele-cheie în care aproape sigur se prindea un animal. De împuşcat nu pot să împuşte pentru că se face zgomot şi cu acest laţ se poate rezolva toată treaba.

De asemenea şi perioada este aleasă bine, pentru că toamna caprele coboară de pe piscuri în desişul pădurii pentru a ierna. Aici au hrană şi trec prin aceste locuri, iar acest lucru este cunoscut şi de braconieri. Dacă sunt prinşi asupra faptului, braconierii riscă închisoarea până la şapte ani”, spune Roland Eduard Mihuţ, ranger în Defileul Jiului.

Între trei şi şapte ani de închisoare

„Într-una dintre capcane erau oasele unui ied, probabil care a murit chinuit de strânsoarea laţului şi apoi a fost devorat de câini. În altă capcană am găsit oasele unei capre. Aceasta s-a prins recent în laţ şi cred că a fost mâncată de câini. Aceste animale nu se pot elibera odată prinse, faţă de vulpe, spre exemplu, care-şi roade piciorul şi se eliberează”, spune unul dintre jandarmii montani.

„Braconajele sunt foarte frecvente, iar braconierii sunt greu de prins deoarece zona e greu de supravegheat fiind o suprafaţă foarte mare, iar dacă suntem văzuţi în zonă nu or să mai vină. Dacă sunt prinşi, riscă o pedeapsă între 3 şi 7 ani de închisoare”, a declarat Valentin Szabo, comandantul postului de Jandarmi montani Parâng.

Parcul Naţional Defileul Jiului a fost înfiinţat în anul 2005, iar zona este deosebit de sălbatică cu o floră şi faună foarte bogate.

Maidanezii au redus dezastrul

Braconierii, deşi au întins sute de capcane, nu au reuşit să prindă foarte multe animale din cauza unei haite de câini fără stăpân care stau de ceva timp în pădure. Câinii au fost atraşi de animalele prinse în laţ, iar dacă au avut hrană, au rămas în zona înţesată de capcane.

Zgomotul lor a speriat caprele negre, ţinându-le departe de capcane. Totuşi, ieri în zonele unde a avut loc razia, au fost găsite mai multe capcane în care s-au prins capre sălbatice şi chiar iezi.

Parcul Natural Portile de Fier

Posted on August 24, 2008, under Geografie, Romania.

 

Parcul Natural Portile de Fier

 
“Sunt straini care vin de la mii de kilometri distanta, fericiti ca pot privi minunile de la noi. La ei nu mai exista asa ceva” 

De la inaltimea Ciucarului Mare, casele aflate pe malul Dunarii par boabe de piper. Masinile sunt furnici mergand pe o ata - soseaua. Urc impreuna cu Felix Baratky, cel mai vechi ranger al Parcului National Portile de Fier, pe cea mai inalta culme din defileul Dunarii. Timp de cateva ore, luam pieptis muntele, cu mici pauze de incantare, prin poienite pline de spanz, de primule si ghiocei salbatici. Calauza mea imi dezvaluie cateva dintre secretele locului si ale meseriei de ranger. Ne-am oprit acolo unde muntele se termina brusc, cu un hau enorm: defileul sapat de Dunare. Fluviul e jos, intre peretii abrupti ai Cazanelor Mari. Ii ghicesti forta dupa calmul inaintarii sale impasibile. Un peisaj monumental prin care natura isi arata suprematia si forta.

- De ce n-ai voie sa mergi pe Ciucaru Mare decat insotit de un ranger? E chiar asa de periculos sau e o masura de protectie pentru parcurile naturale?

- Ciucaru Mare este un munte plin de vipere. Acesta este principalul motiv pentru care orice turist care vrea sa urce aici trebuie sa ceara asistenta unui ranger. In general, Parcul Natural Portile de Fier este recunoscut ca fiind una dintre cele mai populate zone cu vipere obisnuite si vipere cu corn, dar pe Ciucaru Mare sunt la ele acasa.

Parcul Natural Portile de FierFelix Baratky, cel mai vechi ranger al Parcului National Portile de Fier

 

 Ati venit bine. Acum in martie, este cea mai buna perioada sa faci plimbari aici. Viperele inca nu au iesit sa se imperecheze si nici sa se incalzeasca la soare. Dar chiar si asa trebuie multa atentie. Uite, de exemplu, fisura din stanca asta poate sa fie un loc perfect pentru o vipera. Daca nu esti atent si pui piciorul acolo, te musca. In general, viperele nu sunt agresive decat daca le ataci. Mi s-a intamplat sa pun mana la cativa centimetri de o vipera si abia apoi sa o observ. Daca te retragi incet, intelege ca nu vrei sa ii faci vreun rau si nu te ataca. Intre om si natura exista un pact de neagresiune. Omul face parte, de fapt, din natura. E o parte a ei. De multe ori uitam asta, ne arogam drepturi si apoi ne miram cand natura ne raspunde in acelasi fel - violent. In afara de vipere, mai sunt si multe alte specii de serpi, printre care asa-numitul “Balaur”, un sarpe care in aceasta zona ajunge la dimensiuni impresionante: gros cat bratul unui barbat si lung de aproape doi metri. E negru, hidos, n-ai vrea sa il intalnesti. Apoi mai este “Colubarul”, un sarpe care isi apara teritoriul cu tenacitate. Am gasit unul in mijlocul potecii, si in loc sa il ocolesc, l-am dat la o parte cu un bat. Cativa pasi mai incolo, m-am trezit cu el incolacit pe picior. M-a muscat, dar din fericire nu este un sarpe veninos. De-asta, cel mai bine este sa ai un ranger cu tine. Vara, cel putin, e plin de vipere iesite sa se incalzeasca pe stanci.

- Cat de mare este Parcul Natural Portile de Fier? Cat de important este la nivel european?

- Acum noi mergem pe unul dintre cele 22 de trasee marcate ale parcului. 

Parcul Natural Portile de FierRas

 

Ca suprafata, are peste 116 mii de hectare si se intinde pe o lungime de 130 de kilometri, in doua judete: Mehedinti si Caras-Severin. Ca marime, este al treilea din tara. La nivel european, este special tocmai pentru ca este parc natural si nu national. In parcurile naturale, oamenii au voie sa intre cu animale, sunt incluse si localitati - Dubova, Orsova, Gura Vaii, Moldova Noua etc. Asta inseamna ca este un loc viu si nu intretinut artificial, ca intre oameni si natura exista totusi un echilibru fara interventii. Asa ceva, tarile europene au foarte putin sau deloc. Dar pentru asta am facut eforturi ani de zile si noi, rangerii, dar si silvicultorii.

- Mergem de doua ore prin padure si nu am vazut nici macar o hartiuta, nici un copac taiat. Cum ati reusit sa pastrati Parcul atat de sanatos si curat, cand in tara este un masacru ecologic? Sunteti o armata de rangeri, dotati cu masini de teren, motociclete si inarmati pana in dinti?

- Ha, ha! Pentru toata suprafata asta enorma suntem doar 13 rangeri, si avem o masina de teren si o dacie papuc. Cu astea ne-am descurcat cum am putut… Din pacate, nici legea nu ne ajuta prea mult: este neclara si, cateodata, absurda. In plus, autoritatea ne-o impartim cu silvicultorii, si mereu apar discutii. In Occident, rangerul care se ocupa de o padure protejata este autoritate absoluta, chiar si peste politistii locali. La noi, inca nu se intampla asa ceva. Noi ne luptam din greu cu “turismul de gratar” si trebuie sa facem fata presiunilor politice. 

Parcul Natural Portile de FierOrhidee

 

In aceasta zona nu s-a construit nimic, dar lucrurile stau altfel la Ostrovul Moldova Veche, o rezervatie din interiorul parcului, cu peste 1000 de hectare, unde se protejeaza tot ce tine de acvi-fauna. E in Caras. Administrativ, teritoriul respectiv tine de primaria Moldova Noua, si s-au dat terenuri din aceasta rezervatie in concesiune. Unii au inceput sa construiasca vile, chiar in mijlocul rezervatiei. Pana la urma, ii amendam si ii judecam, dar raul a fost facut, anumite specii dispar si nu se mai regenereaza. Sunt straini care vin de la mii de kilometri distanta si sunt fericiti ca pot privi minunile de la noi. La ei asa ceva nu mai exista de mult. Si noi distrugem, fara sa stam pe ganduri, din interese personale, meschine. Le-am dat amenda si degeaba. Au atata influenta, incat au reusit la un moment dat sa scoata de sub lege rezervatia, si sa o declare sub alta forma. S-au concesionat aproximativ 5000 de parcele, desi se stie ca este popas pentru pasarile migratoare. De trei ani, au inceput sa construiasca, desi au concesionat mai de mult. Au luat amenzi si au construit mai departe, nu le este teama.

- Ce te-a tras asa de tare sa faci meseria de ranger?

- In primul rand, aici am copilarit. Sunt din Orsova. Apoi a fost dragostea de natura. Si nu in ultimul rand, m-a incantat sa stiu ca sunt responsabil de cel mai frumos defileu din Europa. Defileul Dunarii este unic in Europa. Pentru felul in care, timp de milioane de ani, fluviul si-a sapat drumul. Nu exista in Europa defileu asa mare si asa frumos. In plus, imi plac povestile, legendele. Si locul asta e plin: Babacaia, de pilda, o stanca iesita din apa, cu o despicatura pe mijloc. Cand bate vantul, se aude ca si cum ar fi vocea unei femei. Inainte era pasalac aici. Fata pasei s-a indragostit de baiatul unui general austro-ungar. Cand i-a prins impreuna, pe el l-au decapitat pe loc si pe ea au legat-o de stanca. A tipat si inca mai striga de-acolo, cand bate vantul, prin piatra aceea. Legenda lui Iorgu Iorgovan e la fel de frumoasa. S-a odihnit chiar pe muntele din fata noastra, dupa ce a taiat capetele balaurului. 

Parcul Natural Portile de Fier

 

Ultimul cap i l-a taiat mai in josul Dunarii si apoi i l-a aruncat intr-o vagauna. Acolo era o pestera, de fapt, si din capul balaurului s-au facut muste si asa s-a nascut pestera “Gaura cu musca”. Ceva este adevarat. E acolo o specie unica de musca: columbaca. Uite, asta e liliac salbatic. Unde este liliac sunt si vipere. Si unde sunt vipere sunt comori, deci unde este liliac, sunt comori. Poate nu este adevarat, dar e frumos. Ca sa nu mai spun de laleaua de cazane, declarata monument al naturii. Creste pe rape, e greu de vazut. Au avut-o si sarbii, dar la ei nu mai creste, nu se stie de ce. O gasim doar pe malul romanesc. Avem doua rezervatii fosilifere in parc, unde poti sa vezi melcii de-acum mii de ani, iar in pesteri sunt ramasitele Ursului Peleus. Uite, chiar la picioarele tale, cresc ceapa si morcov salbatic. Raritati!

- Ce este de facut pentru a-i convinge pe oameni sa respecte padurea si natura? Ar trebui inasprite legile?

- Nu cred ca legea este problema, desi legile nu sunt clare si nu sunt respectate asa cum ar trebui. In Orsova au inceput in urma cu trei ani actiuni ecologice in scoala, conduse de invatatoarea Melita Cernea.

Parcul Natural Portile de FierMalul sarbesc

 

 Pe-atunci, se intrebau toti ce are de castigat. Acum, au inceput sa inteleaga. Oamenii vin in parc si admira natura si ne ajuta sa pastram curatenia. Copiii se implica, sunt bucurosi sa iasa si sa observe. Si parintii sunt bucurosi ca le scoatem copiii in natura. Nu au fonduri, e voluntariat. Mai fac rost de bani din vanzare de hartie. Au adunat o tona de hartie si au luat pe ea 580 de mii, ca sa plateasca transportul pana la parc. Dar ei sunt bucurosi, gandindu-se ca salveaza pomii de la taiere, prin hartia vanduta. E o joaca, dar copiii iau lucrurile in serios si se bucura. Si daca invata de mici asta, inseamna mult, pentru ca legile, oricat de aspre sunt, fara constiinta nu sunt nimic. Nu poti sa pui un ranger in spatele fiecarui om care intra in padure. In fiecare saptamana mergem si vorbim in scoli si speram sa vina o generatie mai educata ecologic. Ecologia ar trebui predata la scoala ca orice alta materie. Daca se facea asta imediat dupa revolutie, poate aveam acum mai multe paduri si mai multi oameni iubitori de natura in jurul nostru.

Comorile Marii Negre, descoperite de un american

Posted on August 24, 2008, under Civilizatii stravechi, Geografie, Romania.

 
Un cercetator american a descoperit, in urma cu sapte ani, pe fundul Marii Negre, o epava bizantina, care s-a pastrat de-a lungul timpului in conditii foarte bune. Bob Ballard a fost intrigat de vestigiile gasite pe epava, acestea fiind adevarate comori ale lumii bizantine, dar nu beneficia de mijloacele tehnice necesare pentru a continua cercetarile. Acum, omul de stiinta a revenit la Marea Neagra impreuna cu un coleg si un ucrainean pentru a investiga mai departe.

Intr-un documentar difuzat recent de postul de televiziune National Geographic a fost prezentat oceanograful american Bob Ballard, care a revenit, dupa sapte ani, la Marea Neagra, pentru a investiga ‘cel mai vechi muzeu de pe Pamant’, cum ii place omului de stiinta sa denumeasca epava bizantina.

Intre resturile vasului, cercetatorul a gasit foarte multe vase ceramice si obiecte specifice Bizantului, o adevarata comoara a acelor vremuri de mult apuse. Artefacte din aceasta perioada si de acest tip nu mai fusesera descoperite anterior in nici un sit arheologic.

Cu ajutorul unui coleg american, arheologul Bridget Buxton, si al ucraineanului Sergiy Voronov, de la departamentul ucrainean de patrimoniu subacvatic, americanul spera sa elucideze acest mister.

Epava se afla la 340 de metri adancime

Vasul scufundat a primit de la specialisti numele de Sinop D si este cea mai bine pastrata epava din Marea Neagra. Se afla la 340 de metri adancime si e evaluata la o vechime de 2.700 de ani. 

Portul Sinop, de pe tarmul turc, de unde ar fi plecat acel vapor, a inlesnit comertul pentru numeroase civilizatii, in perioada Epocii de bronz, a celei grecesti, bizantine si a celei romane.